Consiliul Fiscal critică proiectul de buget: Veniturile sunt supraevaluate, iar cheltuielile prevăzute sunt mai puține

Consiliul Fiscal avertizează din nou asupra riscurilor pe care le implică cele două proiecte de buget prezentate de Ministerul Finanțelor, atrăgând atenția că există diferențe majore între evaluările Comisiei de Prognoză și evaluările recente ale Comisiei Europene și că documentele prezentate indică venituri mai mari la bugetul de stat și subestimează cheltuielile curente.

„Construcția bugetară țintește un deficit inferior nivelului de referință de 3% din PIB aferent brațului corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC), însă, indiferent de măsura de output gap utilizată (există diferențe majore între evaluările Comisiei Naționale de Prognoză și cele mai recente evaluări disponibile ale Comisiei Europene), construcția bugetară consfințește un derapaj de proporții (și în lărgire până în 2018) de la exigențele brațului preventiv al PSC, preluate de altfel și în legislația națională prin intermediul LRFB”, precizează Consiliul Fiscal.

Scenariul macroeconomic din spatele construcției bugetare apare drept semnificativ mai favorabil decât evaluările anterioare ale Comisiei Naționale de Prognoză, mai arată reprezentanții instituției. O asemenea evoluție este justificată într-o anumită proporție de măsurile nou promovate de guvern însă, date fiind informațiile disponibile la acest moment, Consiliul fiscal consideră acest scenariu drept optimist și nepotrivit din perspectiva unei construcții bugetare prudente. Evaluarea preliminară a Consiliului fiscal indică însă faptul că proiecția de venituri a MFP nu pare a încorpora integral evoluția mai favorabilă a scenariului macroeconomic. Cu toate acestea, Consiliul fiscal are rezerve vizavi de evoluția proiectată a veniturilor din proiectul de buget, analiza preliminară indicând o potențială supraevaluare a acesteia.

„Evoluțiile proiectate ale agregatului de venituri ‘sume de la UE în contul plăților efectuate’ și contrapartida sa de cheltuieli (proiecte cu finanțare din fonduri europene nerambursabile) nu sunt comparabile cu cele istorice, în condițiile în care bugetul anului 2017 este tranzitat de subvențiile pentru agricultură (din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) – 8,1 miliarde de lei, precum și de fonduri pentru agricultură din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – 4,1 miliarde de lei, al căror beneficiar final este sectorul privat). De altfel, sumele respective nu vor tranzita bugetul general consolidat în forma sa consistentă cu metodologia europeană (ESA 2010)”, explică reprezentanții Consiliului.

Consiliul fiscal avea rezerve în ceea ce privește evoluția proiectată a unor agregate de cheltuieli incluse în construcția bugetară pe care a primit-o în data de 23 ianuarie – în special la nivelul celor cu bunurile și serviciile și cele de personal, care apăreau drept potențial subdimensionate în contextul analizei preliminare în lipsa detalierii surselor economiilor proiectate (raportate la impactul măsurilor adoptate). Varianta actualizată a proiecției de cheltuieli bugetare primită de Consiliul fiscal în dimineața zilei de 27 ianuarie aduce modificări majore la nivelul unor agregate de cheltuieli, de natură să amplifice semnificativ rezervele deja existente în ceea ce privește posibila subdimensionare a cheltuielilor de personal și adăugând acestora rezerve noi în ceea ce privește potențiala sub-bugetare a agregatelor „asistență socială”, „cheltuieli cu dobânzile” și „alte transferuri”.

Comparativ cu varianta inițială remisă Consiliului fiscal, sunt prevăzute reduceri de cheltuieli curente în sumă de circa 5 miliarde de lei localizate, în ordine descrescătoare, la nivelul componentei „alte transferuri” (-1,7miliarde de lei, având drept sursă diminuarea inexplicabilă a contribuției datorate de România la bugetul UE), „dobânzi” (-1,5 miliarde de lei), „cheltuieli de personal” (-867 milioane de lei) și „asistență socială” (-821 milioane de lei). În contrapartidă sunt majorate cu 5 miliarde de lei cheltuielile de capital, sursa majorării fiind localizată la nivelul cheltuielilor de capital ale Ministerului Apărării. În acest context, este de remarcat evoluția ulterioară anului 2017 a acestui agregat, în condițiile în care suplimentarea alocărilor către Ministerul Apărării apare drept temporară, în 2018 alocările revenind la niveluri comparabile cu evoluțiile istorice.